Majorete
MAJORETE TRADIŢIONALE
Când spui “majorete” gândul te duce la acele fete care întreţin atmosfera pe stadioane, la meciuri. Total greşit. Conceptul de “majorete tradiţionale” este mult mai complex. Are un istoric şi presupune nişte elemente specifice. Este bine să le cunoaşteţi, pentru că, mai nou, ramura “majorete” a fost recunoscută ca sport de performanţă.
Definitia conceptului de majorette
Majoreta traditională este tânăra care danseaza pe muzică de fanfara sau orchestra o coregrafie care are la baza pasul de marş, folosind ca accesorii de dans pom-ponii sau batonul şi fiind îmbrăcată într-un costum care urmăreşte linia unei uniforme militare.
Majorete – Scurt Istoric
Asupra originii dansului de majorete există trei teorii : două europene şi una americană. Dansul de majorete datează probabil din Franţa secolului XVIII, predecesorii majoretelor fiind oşteni elveţieni purtatori de steag, la parade. Aceştia erau bărbaţi militari, dansatori, care duceau drapelurile medievale şi armele pe suportul muzicii cântată de o orchestra sau instrumente de percuţie şi executau mişcări, aruncari cu steagurile, rotări ale armelor, rulări, balansări sau întoarceri.
Ulterior, trupele de marş franceze, care participau la parade militare, erau conduse de un dirijor al orchestrei, numit tambur major, purtător al unui steag sau baton special (chiar de doi metri lungime), care prin mişcările acestora, inclusiv jonglerii, imprimă direcşia de deplasare a formaţiei, ritmul şi ordinea paşilor de dans.
La sfârşitul secolului XVIII, tamburul major a fost înlocuit de un grup de fete cu batoane mai mici şi steaguri, numite majorete, îmbrăcate în uniforme şi care executau la rândul lor mişcări în pas de dans, preponderent marş, şi schimbări de formaţie.
Prin anii 1930 în Statele Unite apar “drum majorettes” – la început una sau două fete cu baton, care conduceau paradele militare, civile sau şcolare, ulterior organizate în formaţii de dans separate.
În Europa secolulului XX, dansul de majorete devine independent de paradele militare, dar în acelaşi timp se confruntă cu aparitia “baton twirling-ului” în Statele Unite, practicat iniţial în cadrul grupurilor de majorete şi dezvoltat ulterior ca disciplină sportivă separată a gimnasticii.
Primul regulament al majoretelor apare în Franţa, în jurul anilor 1960, şi stabileşte criteriile privind uniforma, ţinuta, desfăşurarea spectacolului, alcătuirea formaţiilor, şi clasificarea paşilor de dans executaţi de majorete.
După 1990 majoretele încep să devină recunoscute ca şi sport în tot mai multe regiuni din America şi Europa, iar în ianuarie 1999, la Zagreb se constituie Asociaţia Europeană de Majorete cu structură organizatorică proprie, la care au aderat Croaţia, Cehia, Marea Britanie, Polonia, Slovacia, România, Italia, Ungaria, Germania, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Franţa, Serbia, Bulgaria, şi care a stabilit regulamentele de concurs şi calendarul competitional pentru echipele de majorete.
În zilele noastre majoretele au devenit o entitate separată de orchestră, având propriile regulamente, competiții, asociații și nu în ultimul rând un număr foarte mare de practicante, conduse fiecare de visul de a deveni campioane.
Majoretele au ajuns să desfășoare o activitate aflată la limita între sport și artă, puțin cunoscută, dar care are un farmec aparte. Chiar dacă în general majoretele sunt etichetate ca “fetele care dau din pompoane”, cei care au avut șansa să vadă o reprezentație a unei echipe profesioniste au ajuns la convingerea că este vorba despre cu totul altceva, nicidecum despre o activitate improvizată sau spontană. Frumusețea majoretelor europene constă exact în efortul lor de a rămâne cât mai fidele sportului originar, fără a denatura pe cât posibil niciunul dintre elementele impuse.
Caracteristici generale -Majorete tradiţionale:
- Activitate sportivă practicată în echipă având în componenţă un lider numit căpitan. În cadrul acestei activităţi există şi probele de nonformaţii: individual (solo) sau în pereche (duo).
- Această activitate este practicată exclusiv de fete (conform definiţiei majoretei) împărţite pe 3 categorii de vârstă: cadete (8-11 ani), junioare (12-14 ani) şi senioare (peste 15 ani)
- Echipamentul specific este uniforma colorată care păstrează elemente caracteristice din uniforma militară formată din fusta, sacou, pălărie şi cizme
- Accesorii de dans: batonul sau pom-ponii
- Discipline competiţionale: parada mars cu batonul sau pom-ponii şi proba de scenă cu batonul sau cu pom-ponii
- Muzica specifică majoretelor tradiţionale permisă în competiţii este interpretată doar de instrumente tradiţionale din cadrul orchestrelor sau fanfarelor, “live” sau pe suport CD (exclus muzică comercială sau prelucrată pe calculator)
- Coregrafia este dinamică: are la baza pasul de marş la care se adaugă alţi paşi de dans din alte stiluri de dans, precum şi numeroase elemente statice, elemente surpriză (valuri în formaţie, “poze” în formaţie)
- Loc de desfăşurare: spaţii deschise (paradă pe stradă), săli de spectacol, săli de sport, stadioane
Știați că ? Datorită rigorilor acelor vremuri îndepărtate, participarea la o paradă ca majoretă era singura ocazie pentru o femeie/ fată de a purta fustă scurtă, acest lucru fiind interzis în rest.
La noi în şcoală există trei formaţii de majorete tradiţionale cu pom-poni, practicante ale Clubului Sportiv AllStars Sports Pucioasa: AllStars cadete – campioană naţională în anul 2008 (instructor prof. Alina Pincovici), Ministars cadete (instructori prof George Dobre şi Clara Clipea), BabyStars cadete (instructor prof. Alina Pincovici). Echipele sunt afiliate la Asociaţia de Majorete din România şi participă an de an la compeţiţiile de gen, la cel mai înalt nivel: Campionatul Naţional de Majorete, Cupa Naţională „Valahia” , Concursul Naţional „Joc de creion” şi desigur la Serbările Băilor Pucioasa şi la serbările şcolii noastre.
Written by scoalamvpucioasa
on februarie 14, 2012
Lasă un comentariu